|
EUROPEAN INSTITUTE FOR RISK SECURITY AND COMMUNICATION MANAGEMENT
Dr.Ing. Septimiu Caceu
Director de Program
Fundatia EURISC
E-mail: septimiu@eurisc.org
EURISC FOUNDATION
www.eurisc.org
EUROPA 2004 -2007
Atacurile teroriste din USA , de la Madrid si Londra pe de o parte, cat si intreruperea deliberata a furnizarii de energie la nivelul unor state sau caderile de tensiune pe arii largi in Europa, cauzate de greseliumane in exploatare, scot in evidenta vulnerabilitatea infrastructurilor critice Europene la atacuri teroriste sau erori umane in exloatare.
Avand ca obiectiv major contracararea acestor vulnerabilitati, prin Programul European de Protectie a Infrastructurilor Critice, inceput in anul 2004, Consiliul Europei a planificat desfasurarea unor activitati sustinute, care a inclus organizarea de seminarii dedicate definirii conceptului si stabilirea masurilor specifice de actiune, elaborarea si publicarea «Cartea Verde –Infrastructurile Critice Europene», precum si dezbateri publice, inclusiv discutii directe cu operatorii si sectorul
privat care administreaza structurile critice definite in documentele oficiale ale Uniunii Europene.
Datorita dimensiunilor transnationale a vulnerabilitatilor infrastructurilor critice definite la nivel European, documentele Uniunii Europenespecifica faptul ca este necesara o abordare integrata Europeana, insa fiecare stat membru va obligat sa dezvolte programe nationale care sa fie complementare si sa aduca o contributie reala, de asamblu, privind angajarea capabilitatilor nationale si in beneficiul celorlalte state Europene.
În realizarea si implementarea Programului European de Protectie a Infrastructurilor Critice s-a pornit de la o realitate complexa si de la o concluzie pe masura: este imposibil ca Uniunea Europeana sa poata realiza, de facto, protectia tuturor infrastructurilor critice.
De aceea, Programul are în vedere numai infrastructurile critice transnationale, protectia celor nationale ramânând în responsabilitatea statelor membre ale UE, dar, evident, într-un cadru comun.
La data de 12 Decembrie 2006, Comisia Europeana a lansat Pachetul de Masuri destinate a imbunatati Protectia Infrastructurilor Critice in Europa.
Principalele DOCUMENTE prezentate cu acest prilej sunt urmatoarele:
Directiva Consiliului pentru identificarea si desemnarea Infrastructurilor Critice Europene si masurile care se impun pentru imbunatatirea protectiei acestora.
Proposal for a Directive of the Council on the identification and designation of European Critical Infrastructure and the assessment of the need to improve their protection,
Brussels, 12.12.2006, COM(2006) 787 final
2006/0276 (CNS)
(presented by the Commission)
{SEC(2006) 1648} {SEC(2006) 1654}
Comunicatul privind Programul European de Protectie a Infrastructurilor Critice si Propunerea pentru Directiva de Indentificare si Desemnare a Infrastructurilor Critice Europene pentru imbunatatirea protectiei acestora in cadrul UE.
Communication from the Commision, on a European Programmefor Critical Infrastructure Protection,
Brussels, 12.12.2006,
COM(2006) 786 final
Comunicat privind Protectia Infrastructurilor Critice Energetice si Transport
A Communication on Protecting Europe’s Critical Energy and Transport Infrastructure
Programul European pentruProtectiaInfrastructurilorCritice(EPCIP) este constituit din:
1.Directiva Consiliului pentru identificarea si desemnarea Infrastructurilor Critice
Europenesimasurilecare se impunpentruimbunatatireaprotectieiacestora.
2.MasurilestabilitesafacilitezeimplementareaProgramuluiEuropean pentruProtectia
InfrastructurilorCritice(EPCIP), inclusivun Plan de ActiunepentruProtectia
InfrastructurilorCriticeEuropenesiun SistemInformational de Avertizare(CIWIN), utilizareaunuiGrupde Expertila nivelulUniuniiEuropene, un sistempentruschimb permanent de informatiiutile precumsiidentificareasianalizainterdependentelor intresistemelecritice;
3.Sprijinpentrustatelemembreale UE cu referirela InfrastructurileCriticeNationale (NCI), care optional pot fiutilizateside catrealtestate membre;
4.Masuride sprijinfinanciarpentruuneledintremasurilestabilitesin particular pentru
ProgramulEU cu referirela “Prevenirea, ProtectiasiInlaturareaconsecinteloractiunilorteroristesialteriscuride securitate”, pentruperioada2007-2013, oferindasfelposibilitatide finantarepentrumasuride Protectiea InfrastructurilorCriticecare au potential de transferabilitatesiaplicabilitateala nivelulUniuniiEuropene.
Anterior datei de 12 Decembrie 2006, la nivel European au fost elaborate si adoptate urmatoarele documente de referinta:
1.COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL AND THE EUROPEAN PARLIAMENT: Prevention, preparedness and response in terrorist attacks, Brussels 20.10.2004, COM(2004) 698 final
2.COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL AND THE EUROPEAN PARLIAMENT on the Prevention of the Fight against Terrorist Financing, Brussels, 20.10.2004, COM (2004) 700 final
3.COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL AND THE EUROPEAN PARLIAMENT: Preparedness and consequence management in the fightagainst terrorism, Brussels, 20.10.2004, COM(2004) 701 final
4.COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL AND THE EUROPEAN PARLIAMENT: Critical Infrastructure Protection in the fight against terrorism,Brussels, 20.10.2004, COM(2004) 702 final
5.GREEN PAPER ON A EUROPEAN PROGRAMME FOR CRITICAL INFRASTRUCTURE PROTECTION (presented by the Commission), Brussels, 17.11.2005, COM(2005) 576 final
Competente in cadrul Programului European pentru Protectia Infrastructurilor Critice (EPCIP)
Datorita faptului ca mare partedintre elementele care definesc structurile critice suntin proprietate privata, masurilede securitate si control vor necesita(aproape prin definitie) implicarearesponsabila atat a sectorului privat cat si cel public in punerea in practica a intereselor nationale. Comunicatul Comisiei Europeicatre Parlamentul European, privind Prevenirea, masurile de securitate si raspunsul la atacuriteroriste, COM(2004) 698 Final, din 20.10.2004, precizeazaclarcadrulpentru“Public-Private
Security Dialogue”cat sirolulSectoruluiPrivatalaturide SectorulPublic, in stabilireasirealizareamasurilorde reducerea risculuiside interventie, destinateprotectieobiectivelorcriticein administrarecat siasigurareasecuritatiibunurilorsiserviciilorvitalefiecareinatiuni.
Autoritatile nationale, de cele mai multe ori, vor avea competenta de coordonator al masurilor planificate. De asemnea, trebuie retinut aspectul interdependentei transfrontaliereal unor masuri de protectie, ceea ce explica necesitatea ca uneori UE va trebui sa actioneze, la randul sau,cu un rol de coordonator in anumite situatii.
In anul 2005, Comisia Europeana a creat Reteaua de Avertizare pentru Infrastructuri Critice -Critical Infrastructure Warning Information Network (CIWIN), care ofera posibilitatea specialistilor CIP din Statele Membre sa contribuie la realizarea de catre Comisia Europeana a unui program care sa faciliteze schimbul de informatii pentru vulnerabilitati si pericole comune si stabilirea unei strategii adecvate de contracarare. Sistemul este similar cu cel din USA(CWIN), care functioneaza
din anul 2003.
In prezent sunt in faza de definire si creare initiativele de derealizare la nivel european a unei Retele de Informare si Agentia Europeana de Securitate –ENISA (European Network and Information Security Agency), dedicata protectiei comunicatiilor.
Comisia Europeana elaboreaza anual un comunicat, prin care se precizeaza stadiul de realizare a sarcinilor stabilite si masurile necesare pentru etapa urmatoare. Acest comunicat va integra diferite analize si masuri in cadrul unor sectoare diferite ale economiei statelor membre.
Guvernele statelor membre vor continua sa dezvolte si sa actualizeze baza de date referitoare la elementele relevante de infrastructura critica nationala si vor fi responsable de dezvoltarea, validarea si auditarea planurilor importante de actiune, destinate sa asigure continuitatea serviciilor vitale in cazul unui atac sau distrugere la obiective aflate in zona de jurisdictie ale acestora
Protectia infrastructurilor critice nationale
Protectia infrastructurilor vitale (critice) nationale românesti se înscrie, într-o forma sau alta, în Programul European de Protectie al Infrastructurilor Criticeprin cel putin trei modalitati:
1.adaptarea sistemului de legislatie, de actiune si de reactie în situatii de urgenta la cerintele europene, în procesul integrarii propriu-zise;
2.dependentele si interdependentele infrastructurilor vitale românesti de cele europene;
3.participarea la elaborarea si punerea în aplicare a politicilor si strategiilor de combatere a terorismului, traficului ilegal, crimei organizate si amenintarilor asimetrice.
Infrastructurile (critice) vitale românesti sunt, aproape în totalitate, infrastructuri critice din cel putin câteva motive esentiale:
1.provin din infrastructurile unei economii-gigant, ale carei urme nu au fost înca lichidate, si care se adapteaza greu la cerintele economiei de piata;
2.economia si societatea româneasca, în ansamblul ei, se afla inca într-o stare specifica perioadelor îndelungi si repetate de tranzitie, în care totul sau aproape totul este vital, critic si vulnerabil;
3.actiunile fara discernamânt asupra mediului, taierea masiva a padurilor, cultivarea haotica a terenurilor, dezastrul din agricultura, lipsa unei politici agrare, ecologice si de protectie a mediului, coerente si eficiente, creeaza si prolifereaza pericole extrem de grave la adresa tuturor infrastructurilor si îndeosebi asupra celor critice;
4.este posibil ca participarea României la coalitia antiterorista si la alte misiuni de gestionare a crizelor si conflictelor si de mentinere a pacii ca parteneri NATO dar si sub mandat ONU, sa genereze un nou tip de amenintari asupra cetatenilor si infrastructurilor vitale ale economiei, societatii, informatiei si conditiilor de trai.
Desigur, pericolele si amenintarile sunt mult mai numeroase. Ele fac obiectul unor initiative legislative, sunt cuprinse în strategia nationala de securitate si în alte documente importante, dar sunt departe de a fi in acest moment pe deplin monitorizate, gestionate, controlate si inlaturate.
Legislatie specifica in Romania
Desi nu a fost inca oficializat conceptul, notiunea de infrastructura critica este prezenta in diverse documente legale:
1.Strategia de Securitate Nationala–document adoptat de catre CSAT
2.Hotararea de Guvern nr. 2.288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.
3.Ordinul Ministrului Economiei si Comertului nr. 660/2004: privind aprobarea Ghidului de identificare a elementelor de infrastructura critica din economie
4.Ordinul Ministrului Economiei si Comertului nr. 671/2006: privind infiintarea «Grupului de Lucru pentru Protectia Infrastructurii Critice din domeniul Energiei Electrice».
Promovarea conceptului
In Romania, la nivel institutional, preocupari notabile au fost inregistrate la nivel de Presedintie, Parlamentul Romaniei(Comisia de Aparare, Siguranta si Ordine Publica din cadrul Camerei Deputatilor), Serviciul Roman de Informatii(prin Rasirom si Centrul de Informare pentru Cultura de Securitate) si in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, prin Structura de Securitate si Directia Generala de Politici Energetice si Transelectrica. Din cadrul sectorului privat trebuie mentionata
activitatea Fundatiei EURISC,a Grupului UTI si altii.
In Romania au fost organizate mai multe evenimente avand ca temaprotectia infrastructurii critice, si anume:
1. 1997, M.Ap.N. –Statul Major General, prezentarea de catre Fundatia EURISC a ‘’Raportului Clinton’’, privind Infrastructurile Critice.
2. 2001, Palatul Cotroceni: Seminar international organizat de catre Fundatia EURISC, sub conducerea presedintelui Romaniei, cu participarea unor experti S.U.A., Elvetia si a 200 de specialisti civili si militari din cadrul CSAT.
3. 2003, Bucuresti: Protectia infrastructurii critice: seminar international organizat de Transelectrica si USAID.
4. 2004, Palatul Cotroceni: Seminar international organizat de catre Fundatia EURISCsub conducerea presedintelui Romaniei, cu participarea unor experti S.U.A., Elvetia si a 150 de specialisti civili si militari din cadrul CSAT.
5. 2005, Palatul Parlamentului: Seminar international, organizat de Comisia de Aparare si Siguranta Ordine Publica din cadrul Camerei Deputatilorin parteneriat cu RASIROM, Transelectrica si ANRE(Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energieie), cu sprijinul Fundatiei EURISC, UTI GRUP si CICS (Centrul de Informare pentru Cultura de Securitate) din cadrul SRI.
6. 2006, Sibiu: Seminar international organizat de Transelectricaimpreuna cu Fundatia Eurisc, Rasirom, UTI Grup si in parteneriat cu Reseaux Transport Electricite(structura similara Transelectrica din cadrul EdF).
7. 2006, Bucuresti: Masa Rotunda a Grupului de Lucru pentru Infrastructuri Criticeal M.E.C., organizata de catre Transelectrica, cu participarea Fundatiei EURISC.
8. 2007, Bucuresti: Masa rotunda organizata de catre Fundatia EURISC, cu participarea reprezentantilor Presedentiei Romaniei, Transelectrica, RASIROM, UTIsi altii.
9. 2007, Bucuresti: Seminar International, sub egida World Security Forum –Critical Infrastructures Protection, organizat de catre Fundatia EURISC, cu participarea reprezentantilor Presedentiei Romaniei, Guvernul Romaniei, Ministerului Economiei si Comertului, Ministerului Afacerilor Externe, Transelectrica, RASIROM, Ambasadori si membrii ai corpului diplomatic acreditati in Romania, specialisti de marca din USA, Norvegia, Grecia si din Romania in domeniul analizei de risc si securitatea
infrastructurii criticeenergetice, avand ca tematica securitatea energetica si rolul tarilor de tranzit.
In anul 2006, Fundatia EURISC, impreuna cu RASIROM S.A. , au elaborat si prezentat beneficiarului o serie de teme care au avut o contributie majorain promovarea Conceptului PIC in Romania, cu aplicabilitate directa la sectorul energetic national –Energie Electrica, experienta care poate fi extinsa si la celelalte sectoare cu elemente critice din Romania:
1. Analiza si definirea conceptului de infrastructura critica. Abordareacomparatadin perspectivaeuropeanasiamericanaîndefinireaconceptuluide infrastructuracritica.
2. Glosarde termeniuzuali, aferentiprotectieiinfrastructuriicriticecu definireaacestora, explicareasicomentareadefinitiilorrespective, din perspectivasectoruluienergetic românesc, înspecial energieelectrica, .
3. Propuneri privind prevederi legislative in ceea ce priveste protectia infrastructurii critice din domeniul energiei, cu referire la Legea Energiei nr. 318/2003
4. Analiza unor probleme generate de restructurarea sectorului energetic, din perspectiva securitatii energetice europene
5. Analiza comparata a abordarii protectiei infrastructurii critice la nivelul Uniunii Europene din perspectiva României, ca membra UE de la 1 ianuarie 2007
6. Analiza comparata a abordarii protectiei infrastructurii critice din domeniul energiei electrice pentru statele europene, din perspectiva conceptului “Homeland Security”si ale sistemelor complexe (sistemelor de sisteme)
7. Tendinte si abordari în Statele Unite si Europa cu aplicatii la domeniul energiei electrice
8. Tendinte si abordari în ceea ce priveste protectia infrastructurii critice prin perspectiva parteneriatului public -privat
9. Analiza comparativa a abordarii protectiei infrastructurii critice nationale în cazul Comunitatii Statelor Independente -CSI (foste URSS)
10. Analiza comparata a abordarii protectiei infrastructurii critice nationale pentru statele europene
11. Analiza abordarii europene a problematicii de infrastructura critica, în special energetica – energie electrica în comparatie cu cea din Statele Unite, Japonia, Australia si Noua Zeelanda
Pentru anul 2007, se continua activitatea in plan superior, fiind planificate urmatoarele teme:
1. Studiu de oportunitate si implementare in Romania a conceptului de infrastructura critica, prezentat in documentele europene.
2. Studiu de oportunitate si propunere privind organizarea activitatii de P.I.C. la nivelul Ministerului Economiei si Comertului/ Energie/Energie Electrica din perspectiva legislatiei europene si nationale.
Studii de caz: se vor prezenta structuri similare din tarile europene (10 tari)
3. Vulnerabilitatea si amenintarile induse de legaturi transfrontaliere de transport al energiei electrice. Elemente metodologice.
4. Elemente metodologice privind definirea IC de interes european in corelare cu IC de interes national.
5. Elementele metodologice privind definirea si protectia informatiilor infrastructurii critice.
6. Elementele metodologice privind evaluarea interpendentelor lanivel IC national.
7. Elemente metologice privind analiza si evaluarea P.I.C. prin simulari si modelari.
8. Identificarea si evaluarea strategiilor de P.I.C.
9.Elemente metodologice privind definirea unor scenarii in vederea evidentierii deficientelor
10. Elemente metodologice privind identificarea si implementareamasurilor protective necesare protectiei infrastructurii critice.
11. Analiza activitatii de P.I.C. din punct de vedere si a masurilor protective in anul 2007, la nivelul Uniunii Europene.
Concluzii:
•Pana in prezent, prin infiintarea Grupului de Lucru la nivelul Ministerului Economiei si Comertului (Finantelor),au fost create premizele unui cadru de dezbatere si decizional pentru elaborarea unei strategii coerente de securitate energetica –Energie Electrica.
•Crearea Grupului de Lucru Interministerial –Protectia Infrastructurii Critice,la initiativa Ministerului Administratiei si Reformei Administrative creaza premizele pentru definirea conceptului la nivel national,stabilirea elementelor pentru initiative legislative necesare in acest domeniu si infiintarea unei Agentii (Autoritati) Nationale care sa fie investita cu autoritatea mentionata si in documentele Uniunii Europene, ca integrator si coordonator al masurilor de protectie,interventie
si refacere a infrastructurilor critice afectateca urmare a actiunilor agresive directe, accidente tehnologice sau catastrofe si calamitati naturale.
Legislatia si normativele mentionate anterior la care trebuie samentionam si normativele privind Securitatea Porturilor (ORDONANTA nr.22 din 29 ianuarie 1999 privind administrarea porturilor si serviciile în porturi) si Securitatea Aeriana(Codul Aerian -modificat si apobat prin Legea nr. 399/2005) precum si alte acte normative sectoriale, cu relevantacomunitara, adoptatesipublicatein MonirorulOficialal Romanieiincepandcu anul2003, creazaun suportlegislativcare estenecesara filuatin
considerarein plan sectorial, ministerial cat sila niveluladministratieicentrale, pentrupromovareauneiinitiative legislative care sastabileascaAutoritatea(Agentia) Nationalade Protectiea InfrastructurilorCritice, definindtotodataConceptuluide InfrastucturaCriticain Romania, evaluarea, analizade riscsinominalizareainfrastructurilorcriticenationalela nivelnational, constituireabazeide date, schimbulde informatiiintrestructurilespecializate, competentelesiresponsabilitatileprivindconducerea, controlulsicoordonareala
nivelcentral, ministerial sisectorial, asigurarealogistica(materialasifinanciara) precumsifortele, simijloacelela dispozitiepentruinterventie.
In conformitatecu normativeleeuropenementionateanterior, aceastaagentievafinominalizataca PunctNational de Contact in relatiacu structurilesimilareexistentesaucare se infiinteazain fiecarestat membrual UniuniiEuropene.
|