Civilizatia greaca în epocile arhaica si clasica

Francois Chamoux

click pe foto pt carte

Civilizatia greaca în epocile arhaica si clasica de Francois Chamoux este cel de al doilea volum al seriei „Mari civilizatii", Inaugurata în chip stra¬lucit de editura Arthaud prin publicarea Civiliza¬tiei romane a lui Pierre G rimai. Lucrarile, facîn-du-si reciproc pereche, îmbogatesc ambele cunos¬tintele noastre despre lumea antica. Se remarca însa de îndata o deosebire în modul conceperii si tratarii subiectelor. Destinul Romei si al lumii romane a fost cuprins în ansamblu, într-o singura carte; aici studiul si expunerea privesc, începînd cu Micene, Grecia vremurilor arhaice si clasice. Creta nu figureaza, iar lumea elenistica va forma obiectul unui nou studiu, unei a doua lucrari. E nevoie de o lamurire.

Pîna acum se obisnuia a fi privite împreuna civilizatiile asa-zise preelenice, cele ale Cretei si Micenei, care formeaza un fel de stralucita pre¬fata a istoriei poporului grec. Ele se succed ime¬diat în timp, iar Micene a primit în foarte mare masura mostenirea lumii cretane. Iata însa ca o descoperire capitala, neîndoielnic cea mai impor¬tanta din aceasta jumatate de veac, a permis des¬cifrarea scrierii miceniene, numita si linearul B, care ne-a dezvaluit faptul ca micenienii vorbeau un dialect grecesc de tip arhaic si ca ei cunosteau si adorau marile divinitati ale panteonului elenic. în consecinta, civilizatia miceniana intra în chip ne-tagaduibil în cadrul lumii grecesti. Singura Creta trebuie sa ra'm'îna în afara lui caci, cu toate ca silabarul ei e înca nedescifrat, mu ne putem îndoi ca el transcrie o limba negreceasca, cretanii repre-zentînd o populatie mediteraneana ce merita pe drept cuvînt numele de preelenica. Studierea Cretei va figura deci în volumul acestei colectii care va fi consacrat protoistoriei Orientului Apropiat.

Cît priveste taietura de la începutul epocii ele¬nistice, ea îsi afla explicatia în natura evenimen¬telor   si   realitatilor.   Civilizatia   Romei,   în   ciuda întinderii ei în timp si spatiu, pastreaza un profund si faptic caracter unitar. Nu acelasi lucru se în-tîmplâ   si   cu   civilizatia   greaca.   Exista   în   ea   o taietura foarte adînca, cea care însoteste cuceririle lui Alexandru. Cu acel prilej  întreaga viata ele-nica  se transforma sub ochii nostri. Micile cetati cu teritorii restrînse ale Greciei propriu-zise se vor afla de atunci înainte dominate de vaste state cu populatii  considerabile,  cu  mari  bogatii,  prepon¬derent orientale prin situarea si caracterul lor. Po¬zitia, rolul individului, care fusese covîrsitor, fun-damental în cadrul cetatii grecesti, se diminueaza, se  sterge.  Din   cetatean  devine  supus  al  statelor monarhice în care suveranul concentreaza în per¬soana sa toate puterile, toate drepturile, în acelasi timp  se rastoarna si centrul de gravitate al reli¬giei, cultul suveranului atrage multimile într~o de¬votiune cu totul straina mentalitatii vechii Grecii. Istoria  si-a  schimbat deci  cursul,  iar lumea ele¬nistica merita o cercetare aparte.

Lucrarea de fata urmeaza planul obisnuit al cartilor acestei colectii, cuprinzînd un expozeu istoric, apoi o fresca a civilizatiei însasi, în fine un indice detaliat, un fel de dictionar lesnicios la consultare, precum si tabele cronologice. Indicele si tabelele au fost elaborate cu ajutorul d-rei Viviane Regnot, membra a Scolii franceze de la Atena. O bogata ilustratie însoteste expunerea.

înca din primele pagini, Fransois Chamoux ne dezvaluie intentia sa de a oferi cititorului un fel de meditatie asupra principalelor aspecte ale elenis¬mului arhaic si clasic, într-adevar, o lunga inti- 8 mitate cu tara si poporul grec, o adînca simpatie pentru civilizatia de care atîtea legaturi ne apro¬pie capata expresie de-a lungul expunerii ale carei sobrietate   si   eleganta   sînt  pe   deplin   demne   de lumea la care se refera. O vasta si  sigura infor¬matie literara, epigrafica si arheologica, rezultat al cercetarilor si descoperirilor proprii, sustine si ali-menteaza întruna tesatura lucrarii, conferindu-i un caracter bogat,  precis  si concret.  Asa  se explica ceea ce ne izbeste cel mai mult aici: chipul în care, ca printr-un  fel de fireasca necesitate, considera¬tiile si ideile generale iau nastere din cunoasterea directa a locurilor, a persoanelor, a obiectelor.

Din expunerea evenimentelor se degaja impresia ca Grecia, tara extrem de farîrnitata, a fost teatrul unor razboaie  si lupte neîncetate. Particularismul politic a produs dezordinea, slabiciunea si în cele din urma aservirea. Adevarul este ca grecul a avut drept cadru fundamental de viata cadrul cetatii; cetate cu populatie si teritoriu restrîns, care-i do-mina însa întreaga existenta. El. lupta pentru ea, acolo-si cinsteste zeii pe care si-i simte aproape si cu care întretine un dialog zilnic, participînd di¬rect la gospodarirea si conducerea ei. Astfel a stiut grecul sa defineasca limpede raporturile dintre stat si individ si sa propuna ca ideal al oricarei vieti politice armonia dintre  cetateni întru respectarea legilor.

Cu toate  acestea, dincolo  de  frontierele ceta¬tilor, cu prea multa gelozie închise unele fata de altele,  sentimentul  solidaritatii  a  stiut deseori  sa ridice   întregul   popor   grec   împotriva   invadato¬rului. Atare sentiment se întemeia pe comunitatea de limba si de credinte religioase. Dar, mai mult dedt oricare altele, poporul grec, noteaza pe buna dreptate Francois Chamoux, a avut nevoie de pro-pria-i literatura si arta pentru a deveni pe deplin constient de sine. în aceste doua domenii, înzestrari de  exceptie  si necontenite  reusite au  afirmat  de timpuriu  unitata  lui   spirituala.  Extremei  frumu¬seti a tarii, claritatii luminii ei le-a corespuns stra-9 lucirea creatiilor  spiritului si a  operelor de arta.

Astfel se întregeste sub ochii nostri tabloul viu pe care Francois Chamoux a stiut sa-1 faca unuia dintre momentele istoriei umanitatii catre care se îndreapta cel mai des amintirile si atasamentul nostru.