Eugenio Garin

Omul Renasterii

click pe foto pt carte

Prezentarea autorilor

EUGENIO GARIN (1919) este profesor emerit la ªcoala Normalã Superioarã din Pisa. Printre lucrãrile sale dedicate Renaºterii amintim : L'urnanesimo italiano (Roma-Bari, 1986), Medioevo e Rinascimento (Roma-Bari, 1987), Scienza e vita civile nel Rinascimento italiano (Roma-Bari, 1985), Lo zodiaco della vita. La polemica sull'astrologia dai Trecento al Cinquecento (Roma-Bari, 1982), II ritorno dei filosofi antichi (Napoli, 1983), La cultura del Rinascimento (Milano, 1988).

JOHN LAW s-a nãscut la Kilmarnock (Scoþia) în 1945. Predã istorie medievalã la Colegiul Universitar Swansea (Universitatea Wales) din 1971. Membru al Royal Historial Society ºi membru corespondent al Deputazione Veneta di Storia Patria, el este director adjunct la Renaissance Studies, editatã la Oxford University Press. A scris, în colaborare cu Denys Hay, lucrarea Italy in the Age of the Renaissance, 1380-l530.

MICHAEL MALLETT, nãscut în 1932, predã istoria la Universitatea Warwick. Printre lucrãrile sale amintim: The Florentine Galleys in the Fifteenth Century (Oxford, 1967); The Borgias: the Rise and Decline of a Renaissance Dynasty (London, 1969); Mercenaries and their Masters: Welfare in Renaissance Italy (London, 1974); (cu J.R. Hale) The Military Organization of a Renaissance State: Venice c. 1400-l617 (Cambridge, 1984); (cu J.R. Hale ºi Cecil H. Clough) War, Culture and Society in Renaissance Venice: Essays in Honour of John Hale (1993).

MASSIMO FIRPO s-a nãscut la Torino în 1946. Profesor de istorie modernã la Facultatea de ªtiinþe Politice a Universitãþii din Cagliari, a publicat: Pietro Bizzarri esule italiano del Cinquecento (Torino, 1971); Antitrinitari nell'Europa orientale del '500 (Firenze, 1977); II problema della tolleranza religiosa nell'etã moderna. Dalia Riforma protestante a Locke (Torino, 1978); Gli affreschi di Pontormo a San Lorenzo. Eresia, politica e cultura nella Firenze di Cosimo I (Torino, 1999).

PETER BURKE (1937), profesor de istorie la Cambridge University, este membru al Emmanuel College de la Cambridge. Printre lucrãrile sale traduse în limba italianã menþionãm: Cultura e societã nell'Italia del Rinascimento (Torino, 1984); Cultura popolare nell'Europa moderna (Milano, 1980); Sociologia e storia (Bologna, 1982); Scene di vita quoti-diana nell'Italia moderna (Roma-Bari, 1988).

6                                       OMUL RENAªTERII

ALBERTO TENENTI s-a nãscut la Viareggio în 1924. Membru corespondent al British Academy din 1981, ca ºi al Istituto Veneto di Scienze, Lettere e Arti, predã istoria socialã a civilizaþiilor europene la itcole des Hautes fitudes en Sciences Sociales. Dintre publicaþiile sale amintim: La vie et la mort ã travers l'art du XVC siecle (Paris, 1952 ºi 1983); II senso della morte e l'amore della vita nel Rinascimento: Francia e Italia (Torino, 1957); Venezia e i corsari: 1580-l615 (Bari, 1961); La formazione del mondo moderna: XIV-XVH sece. (Bologna, 1980) ºi o culegere intitulatã Stato: un'idea, una logica. Dai comune italiano all'assolutismo francese (Bologna, 1987).

ANDRE CHASTEL (Paris, 1912-l990), unul dintre cei mai de seamã istorici ai artei italiene, a fost director de studii la Secþia a IV-a de la ficole des Hautes Etudes en Sciences Sociales ºi profesor la College de France. A publicat lucrãri fundamentale despre Renaºtere ºi despre arta italianã, printre care: Arte e umanesimo a Firenze al tempo di Lorenzo ii Magnifico (Torino, 1979); / centri del Rinascimento (Milano, 1965); Grande officina (Milano, 1966) ºi, despre figurile care apar în prezenta lucrare, L'uso della storia dell'arte (1982); Luigi d'Aragona. Un cardinale del Rinascimento in viaggio per l'Europa (1987); Storia dell'arte italiana (1987).

MARGARET L. KING, nãscutã la New York în 1947, predã istorie la Brooklyn College (New York City) ºi are Graduate Program in History la New York City University. Dintre publicaþiile sale amintim: Her Immaculate Hand: Selected Works By and About the Women Humanists of Quattrocento Italy (Binghamton NY, 1983); Venetian Humanism in the Age of Patrician Dominance (Princeton University Press, 1986); Women of the Renaissance (University of Chicago Press, 1991); Declamation on the Nobility and Preeminence of the Female Sex (University of Chicago Press, 1996); Collected Letters of a Renaissance Feminist (University of Chicago Press, 1997); Renaissance Women Patrons: Wives and Widows in Italy C. 1300-l550 (St. Martin's Press, 1998).

TZVETAN TODOROV s-a nãscut la Sofia în 1939 ºi locuieºte în Franþa, unde se ocupã cu teoria literaturii, istoria ideilor ºi analiza culturii. Dintre publicaþiile sale amintim : Mikhail Bakhtine, le principe dialogique (Paris, 1981); La conquHe de l'Amirique, la question de l'autre (Paris, 1982); Critique de la critique (Paris, 1984): Frâle bonheur, essai sur Rousseau (Paris, 1985).