EGIPTUL

click pe foto pt carte

,EGIPTUL  ESTE UN DAR AL NILULUI’’ – sintagma folositã de Heorodot  subliniazã importanþa deosebitã a acestui fluviu în viaþa Egiptului antic.

•   Civilizaþia egipteanã s-a nãscut ca o civilizaþie dependentã de marele fluviu ºi de revãrsãrile sale denumitã ea însãºi niloticã .

•   Ca ºi Tigrul ºi Eufratul în Mesopotamia  ºi aici existenþa fluviului determinã de timpuriu dezvoltarea unei civilizaþii  care s-a bazat în mod esenþial pe agriculturã.

•   La revãrsãrile periodice ale Nilului s-a adãugat irigarea ºi construcþiile hidrologice care au extins zona fertilã ºi au fãcut posibil controlul revãrsãrilor nilotice.

Civilizaþia creatã în jurul Nilului a depins :

•   de  revãrsãrile acestuia ºi de agricultura de irigaþii

•   de necesitatea controlului asupra canalelor de irigaþie

•   de nevoia organizãrii ºi administrãrii timpurii a teritoriului .

Aceste lucruri au determinat de timpuriu :

•   un sistem administrativ riguros  determinat de necesitatea construirii ºi controlului teritorial ºi a canalelor de irigaþie.

•   o adevãratã salbã de instituþii administrative în  cadrul unui stat centralizat complet diferit ca structurã de alte state ale Orientului Apropiat.

Statul egiptean :

•   s-a nãscut  dintr-un ansamblu de þinuturi ( nomele ) grupate în jurul axei vitale a fluviului ;

•   era condus de o administraþie organizatã ierarhic ºi piramidal , avându-l în frunte pe faraon – regele zeu , despot absolut , înzestrat cu atribute divine.

Importanþa Nilului

•   rezidã în mentalitatea egipteanã din faptul cã fluviul a fost divinizat sub numele de HAPI , revãrsarea anualã numindu-se ,, venirea lui Hapi’’.Zeul Hapi este cel care asigurã hrana casei regale , a faraonului ºi populaþiei.

•   Chiar ºi numele pe care egiptenii l-au dat þãrii lor reflecta imaginea beneficã a revãrsãrilor nilotice: K M T (Kemet) – Þara Neagrã.

•   Egiptul s-a situat în centrul lumii vechi într-un climat moderat , pe un pãmânt fertil

•   Nilul este stâlpul vieþii egipteanului utilizat pentru agriculturã

1.LOCALIZAREA GEOGRAFICÃ

•   Egiptul antic ca ºi cel actual este localizat în nordul Africii ,

•   la întretãierea drumurilor ce legau Orientul mijlociu , prin Peninsula Arabicã ºi prin Marea Mediteranã de Asia ºi Europa .

•   Aceastã aºezare nu va determina crearea aici a unei civilizaþii de acculturaþie .

•   Din contrã civilizaþia egipteanã se naºte ca una de extremã originalitate , cu puþine influenþe acceptate din alte zone culturale .

•   În prezent Egiptul , cu capitala la Cairo , este o þarã de limbã arabã, în care este practicat islamismul în proporþie de 93 % .

•   Suprafaþa sa este de 1 000 000 km m 2 din care numai 30 000 fertili, restul fiind  deºert .

•   În prezent populaþia este de cca 30 000 000 locuitori iar economia se bazeazã mai ales pe turism.

LOCALIZARE TEMPORALÃ

•   Civilizaþia egipteanã dureazã cca 3200 de ani .

•   Cronologia ei a fost stabilitã dupã tradiþia transmisã de preotul Manethon , un preot al lui Serapis care a trãit în perioada elenisticã în oraºul Alexandria .Acesta consemneazã 33 de dinastii .

•   Aceste informaþii au fost coroborate cu cele descifrate pe câteva papirusuri – liste regale din diverse perioade care consemneazã regii diverselor dinastii egiptene:

•   Cele 33 de dinastii consemnate de Manethon sunt grupate în câteva perioade .

1.EPOCA PROTODINASTICÃ ( THINITÃ) – 3200 – 2686 , dinastiile 1-3

•   Începe prin unirea celor douã regate – Egiptul de Jos ,în nord ºi Egiptul de Sus în sud, sub sceptrul regelui Narmer  (grc.Menes).

•   Acesta întemeiazã prima dinastie egipteanã denumitã ºi thinitã de la numele capitalei Thinis.

•   Egiptul ia fiinþã acum ca stat centralizat  , unitar , condus de o birocraþie ierarhizatã ºi puternicã  subordonatã faraonului zeu , întrupare a lui Horus.

2.EPOCA REGATULUI VECHI  SAU MEMFITÃ ,2686 – 2181, DINASTIILE 3-6

•   A fost o epocã de pace ºi prosperitate .

•   Statul centralizat nu este angajat în nici un fel de conflicte – locale sau cu vecinii

•   Dezvoltã mai ales legãturile comerciale cu Siria, Nubia ºi Libia .

•   S-au dezvoltat meºteºugurile ºi ºtiinþa

•   s-au creat primele opere liturgice ºi literare remarcabile – Textele piramidelor.

•   În timpul regelui Djeser  ( 2667 – 2648) este construitã piramida în trepte  de la Saqqarah , mormântul monumental al faraonului prin care i se asigurã nemurirea ºi veºnicia de zeu.

•   Tot acum se construiesc ºi marile piramide de la Gizeh , ale lui KEOPS, KEFREN ªI MYKERINOS ( Khufu , Khafra ºi Menkaura).

3.PRIMA PERIOADÃ INTERMEDIARÃ –2181 – 2040 , dinastiile 7-10,

•   Este o perioadã de anarhie ºi declin al autoritãþii faraonice ;

•   þara se descentralizeazã ºi pe acest fond au loc în Egipt primele invazii ale asiaticilor .

•   Totuºi acum se scriu câteva din textele cu caracter sapienþial :Povestea þãranului bun de gurã ºi Învãþãturile pentru regele Merikare, precum ºi texte cu caracter magic implicate în cultul funerar- Textele sarcofagelor ºi prima variantã di Cartea morþilor.